Dacă sunteți nou în domeniul expedierii și tocmai ați descoperit că bunurile dumneavoastră ar putea fi clasificate ca periculoase, nu vă panicați. Acest articol explică tot ce trebuie să știți, într-un limbaj simplu, astfel încât să puteți merge mai departe cu încredere și să respectați legea.
Transportul de mărfuri periculoase este una dintre cele mai strict reglementate zone ale comerțului internațional. Greșelile pot însemna expediții respinse, amenzi mari sau, în cazuri grave, răspundere penală. Când le faceți corect, totul devine simplu odată ce înțelegeți cadrul.
Mărfurile periculoase (numite și materiale periculoase sau „hazmat”) sunt substanțe și articole care prezintă un risc pentru sănătate, siguranță, proprietate sau mediu în timpul transportului. Ele sunt definite și clasificate prin reglementări internaționale, iar clasificarea determină totul, de la modul în care sunt ambalate la ce documente sunt necesare.
Termenul acoperă o gamă mult mai largă de produse decât se așteaptă majoritatea oamenilor. Parfumurile, vopselele, aerosoli, produsele de curățenie, bateriile cu litiu și probele medicale pot fi toate clasificate ca mărfuri periculoase. Nu este nevoie să transportați explozibili sau materiale radioactive pentru a intra sub incidența acestor reguli.
Punctul cheie este acesta: clasificarea se bazează pe natura substanței, nu pe cât de periculoasă pare. În calitate de expeditor, este responsabilitatea dumneavoastră să știți dacă bunurile dumneavoastră sunt clasificate ca periculoase înainte de a rezerva un transport.
Mărfurile periculoase sunt împărțite în nouă clase de către Națiunile Unite. Fiecare clasă acoperă un tip specific de pericol. Unele clase au subdiviziuni.
| Clasă | Nume | Exemple |
|---|---|---|
| 1 | Explozibili | Artificii, muniții, semnale luminoase |
| 2 | Gaze | GPL, aerosoli, oxigen comprimat, stingătoare |
| 3 | Lichide inflamabile | Benzină, vopsea, adezivi, alcool, parfum |
| 4 | Solide inflamabile / Substanțe susceptibile la combustie spontană / Substanțe care degajă gaz inflamabil în contact cu apa | Chibrituri, pulberi metalice, carbid de calciu |
| 5 | Substanțe combure, peroxizi organici | Înălbitor, peroxid de hidrogen, îngrășăminte |
| 6 | Substanțe toxice și infecțioase | Pesticide, probe medicale/biologice, probe de diagnostic |
| 7 | Materiale radioactive | Izotopi medicali, echipamente de radiografie industrială |
| 8 | Substanțe corozive | Acid de baterie, soluție de curățat scurgeri, mercur |
| 9 | Substanțe și articole periculoase diverse | Baterii cu litiu, gheață uscată, material magnetizat, substanțe la temperatură ridicată |
Clasa 9 include tot ce nu se încadrează perfect în clasele 1-8, dar prezintă totuși un risc de transport. Clasa 9 include bateriile cu litiu, una dintre cele mai frecvente probleme de conformitate pentru expeditorii din Marea Britanie astăzi.
Codul Internațional Maritim pentru Mărfuri Periculoase (IMDG Code) reglementează mărfurile periculoase transportate pe mare. Este publicat de Organizația Maritimă Internațională (IMO) și actualizat la fiecare doi ani.
În Marea Britanie, Agenția Maritimă și de Gardă de Coastă (MCA) este autoritatea competentă pentru transportul maritim al mărfurilor periculoase. Codul IMDG stabilește modul în care mărfurile trebuie clasificate, ambalate, etichetate, marcate și documentate înainte de a putea fi încărcate pe o navă.
Codul este obligatoriu pentru călătoriile internaționale. Se aplică indiferent dacă transportați un singur carton sau un container complet. Transportatorii și porturile verifică conformitatea în fiecare etapă, iar transporturile neconforme vor fi refuzate.
Cerințele cheie sub IMDG includ ambalare corectă, etichete de pericol, semnalizări (placarde) pe containere și o Notă de Mărfuri Periculoase (DGN) care însoțește transportul.
Transportul aerian este cel mai strict controlat mod pentru mărfurile periculoase. Manualul Reglementărilor IATA privind Mărfurile Periculoase (DGR) este standardul global pentru transportul de mărfuri periculoase pe calea aerului. Companiile aeriene nu vor accepta un transport care nu este conform.
În Marea Britanie, Autoritatea de Aviație Civilă (CAA) este autoritatea competentă. CAA supraveghează formarea, aprobările și aplicarea reglementărilor pentru mărfurile periculoase transportate pe calea aerului.
Multe substanțe care pot călători pe mare sunt complet interzise pe calea aerului sau pot călători doar în cantități foarte limitate. Lichidele inflamabile, gazele comprimate și bateriile cu litiu se confruntă cu restricții stricte în mediul transportului aerian.
Înainte de a rezerva orice transport aerian, verificați IATA DGR pentru a confirma că bunurile dumneavoastră sunt permise. Dacă sunt permise, confirmați limitele de cantitate, cerințele de ambalare și regulile de etichetare aplicabile.
Transportul rutier de mărfuri periculoase în Marea Britanie și în Europa este reglementat de Acordul ADR: Acordul European privind Transportul Internațional de Mărfuri Periculoase pe Drumuri.
Agenția pentru Standarde de Conducere și Vehicule (DVSA) este autoritatea competentă din Marea Britanie pentru transportul rutier de mărfuri periculoase. În practică, regulile ADR se aplică majorității mișcărilor comerciale rutiere de substanțe periculoase.
ADR impune ca șoferii să dețină un certificat ADR (numit și licență Kemler) și ca vehiculele să fie echipate și semnalizate corespunzător. Bunurile trebuie, de asemenea, să fie ambalate și documentate corect. Nu orice transport declanșează cerințe ADR complete: există praguri sub care se aplică obligații reduse.
Pentru transportul feroviar, reglementările echivalente sunt cunoscute sub denumirea de RID (Regulamentul privind Transportul Internațional de Mărfuri Periculoase pe Calea Ferată).
Primul pas este să verificați Fisa cu Date de Securitate (SDS) pentru produsul dumneavoastră. Fiecare substanță chimică și periculoasă ar trebui să aibă una. SDS vă va spune dacă substanța este clasificată ca periculoasă pentru transport și, dacă da, ce clasă se aplică.
Pentru bunurile de consum finite, cum ar fi aerosoli, parfumuri sau produse alimentate cu baterii, verificați eticheta produsului și orice documentație tehnică de la producător.
Puteți, de asemenea, să căutați în Lista ONU de Mărfuri Periculoase. Fiecare marfă periculoasă clasificată este desemnată cu un Număr ONU, pe care îl vom aborda în secțiunea următoare.
Dacă sunteți încă nesigur, consultați un Consilier Calificat în Siguranța Mărfurilor Periculoase (DGSA). Acest lucru este deosebit de important dacă transportați în mod regulat sau în cantități mari.
Trei piese de informații stau la baza oricărui transport de mărfuri periculoase.
Număr ONU: un număr de patru cifre atribuit de Națiunile Unite pentru a identifica o anumită substanță periculoasă sau un grup de substanțe. De exemplu, UN 1950 = Aerosoli. UN 1263 = Vopsea. UN 3480 = Baterii litiu-ion. Numărul ONU trebuie să apară pe ambalaj și pe documentele de transport.
Denumire Oficială de Expediere (PSN): numele oficial utilizat în documentația de transport. Nu puteți folosi un nume comercial sau un nume comun. Trebuie să utilizați numele exact de pe Lista ONU de Mărfuri Periculoase. De exemplu, „Aerosoli, inflamabili” în loc de „fixativ” sau „deodorant”.
Grup de Ambalare (PG): o clasificare a gradului de pericol în cadrul unei clase. Nu toate clasele utilizează grupuri de ambalare. Unde se aplică, grupurile sunt:
Grupul de ambalare afectează tipul de ambalaj pe care trebuie să îl utilizați și ce cantități sunt permise în anumite moduri de transport.
Ambalarea pentru mărfurile periculoase nu este opțională și nu este generică. Ambalajul pe care îl utilizați trebuie să fie testat și aprobat specific pentru substanța pe care o transportați.
Ambalajele certificate ONU au fost testate pentru a rezista la cădere, stivuire și scurgeri. Fiecare ambalaj aprobat poartă o marcă ONU care indică tipul, nivelul de performanță și detaliile testării. Nu puteți înlocui ambalaje neaprobate, chiar dacă par suficient de rezistente.
Regulile variază în funcție de clasă, grup de ambalare și mod de transport. Unele substanțe necesită combinații de ambalaje interioare și exterioare. Altele trebuie ambalate cu material absorbant sau de protecție.
Obțineți întotdeauna ambalaje de la un furnizor care poate confirma că certificarea ONU este potrivită pentru substanța, cantitatea și modul de transport specific al dumneavoastră.
Fiecare transport de mărfuri periculoase trebuie să călătorească cu documentația corectă. Documentația lipsă sau incorectă este una dintre cele mai frecvente cauze ale întârzierilor și refuzurilor de transport.
Declarația Expeditorului pentru Mărfuri Periculoase: necesară pentru transportul aerian. Aceasta este o declarație semnată, completată de expeditor, care confirmă că bunurile sunt corect clasificate, ambalate și etichetate. Trebuie să însoțească scrisoarea de transport aerian.
Notă de Mărfuri Periculoase (DGN): necesară pentru transportul maritim. DGN este documentul de transport principal pentru mărfurile periculoase transportate pe mare. Include Numărul ONU, Denumirea Oficială de Expediere, clasa, grupul de ambalare, cantitatea și datele de contact pentru urgențe.
Contact de Urgență: toate transporturile de mărfuri periculoase trebuie să includă un număr de telefon pentru urgențe unde o persoană cu cunoștințe despre bunuri poate fi contactată în orice moment.
Transport Multimodal: dacă bunurile dumneavoastră se deplasează pe mai mult de un mod (de exemplu, rutier la port, apoi maritim), documentația trebuie să respecte regulile pentru fiecare mod.
Un expeditor de marfă bun va avea personal calificat pentru mărfuri periculoase și aprobările necesare pentru a gestiona transportul dumneavoastră. Înainte de a rezerva, confirmați că expeditorul dumneavoastră:
Nu presupuneți că expeditorul dumneavoastră va depista greșelile din documentația sau clasificarea dumneavoastră. În calitate de expeditor, rămâneți responsabil pentru acuratețea informațiilor pe care le furnizați. Dacă declarați incorect o substanță, răspunderea legală vă revine dumneavoastră, nu expeditorului.
Fiți transparent cu privire la ceea ce transportați încă de la prima conversație. Un expeditor reputat ar prefera să refuze un transport decât să accepte unul neconform.
Cele mai frecvente greșeli în transportul de mărfuri periculoase sunt:
Ne-declararea: transportul de mărfuri periculoase fără a le declara. Aceasta este cea mai gravă infracțiune. Poate duce la confiscarea transportului, amenzi de mii de lire sterline și, în cazurile cele mai grave, la urmărire penală.
Clasificare incorectă: atribuirea clasei, numărului ONU sau denumirii oficiale de expediere greșite. Acest lucru duce la ambalare greșită și etichetare greșită, ceea ce creează aceleași riscuri ca și ne-declararea.
Ambalare greșită: utilizarea de ambalaje necertificate ONU sau ambalaje cotate pentru un alt grup de ambalare. Ambalajele care cedează în timpul transportului pot provoca incendii, scurgeri și răni.
Documentație incompletă: lipsa declarației expeditorului, cantități incorecte sau date greșite de contact pentru urgențe. Transporturile cu documentație incompletă vor fi reținute sau returnate pe cheltuiala expeditorului.
Consecințele sunt grave. Companiile aeriene și liniile maritime iau neconformitatea foarte în serios. Un singur transport respins poate deteriora relația dumneavoastră cu un transportator. Abaterile repetate pot duce la interdicții permanente de la utilizarea rețelei unui transportator.
Bateriile cu litiu merită o atenție specială. Sunt omniprezente în produsele de consum moderne: telefoane, laptopuri, unelte electrice, biciclete electrice, dispozitive medicale. Sunt, de asemenea, una dintre cele mai frecvente surse de neconformitate în transportul internațional.
Bateriile cu litiu intră sub incidența Clasei 9 (Substanțe Periculoase Diverse). Ele sunt supuse unor restricții stricte, în special pentru transportul aerian, deoarece se pot supraîncălzi, pot lua foc și, în unele cazuri, pot exploda.
Diferența cheie este între bateriile litiu-ion (reîncărcabile) și bateriile litiu-metal (nerreîncărcabile). Fiecare tip are propriul Număr ONU și propriul set de reguli.
Pentru transportul aerian, IATA impune limite stricte asupra stării de încărcare, cantității pe ambalaj și modului în care bateriile pot fi transportate, fie singure, fie conținute în echipamente, fie ambalate cu echipamente. Unele configurații sunt permise numai pe avioane cargo, nu pe avioane de pasageri.
Dacă transportați orice produs care conține sau include baterii, verificați IATA DGR înainte de a rezerva. Nu presupuneți că, deoarece produsul este un bun de consum finit, bateriile din interiorul său sunt exceptate.
Brexit a schimbat mediul de reglementare pentru mărfurile periculoase în unele domenii, dar nu la fel de dramatic pe cât se temeau mulți expeditori. Cadrele internaționale de bază (IMDG, IATA DGR, ADR) rămân în vigoare, iar Marea Britanie continuă să le aplice.
Principalele schimbări afectează transportul rutier între Marea Britanie și Uniunea Europeană. Transporturile transfrontaliere rutiere necesită acum conformitate atât cu regulile ADR din Marea Britanie (aplicate în Marea Britanie), cât și cu regulile ADR din UE. Irlanda de Nord are propriile aranjamente sub Cadrul Windsor.
Pentru transportul maritim și aerian, reglementările internaționale se aplică indiferent de Brexit. Codul IMDG și IATA DGR nu sunt instrumente UE. Sunt cadre ONU și ICAO pe care Marea Britanie le aplică independent.
Implicația practică pentru expeditorii din Marea Britanie este că acum sunt necesare documente vamale suplimentare la transportul mărfurilor periculoase între Marea Britanie și UE. Expeditorul dumneavoastră de marfă ar trebui să se ocupe de acestea. Dar merită confirmat că codurile vamale specifice DG și transporturile sunt gestionate corect.
Imaginați-vă că dețineți o marcă britanică de sănătate și frumusețe. Doriți să exportați deodorante spray către un distribuitor din Germania.
Pasul 1: Identificați clasificarea. Aerosolii care conțin un propulsor inflamabil sunt Clasa 2.1 (Gaz Inflamabil). Numărul ONU este UN 1950. Denumirea Oficială de Expediere este „Aerosoli, inflamabili”.
Pasul 2: Alegeți modul de transport. Decideți să transportați prin transport rutier pentru a menține costurile scăzute. Transportul va fi efectuat conform regulilor ADR. Confirmați cu expeditorul dumneavoastră de marfă că cantitatea se încadrează în pragurile ADR.
Pasul 3: Verificați ambalajul. Aerosolii dumneavoastră sunt deja în ambalajul lor de vânzare cu amănuntul. Dar trebuie să confirmați că ambalajul exterior este suficient pentru ADR și că cantitatea totală pe ambalaj nu depășește limitele pentru Clasa 2.
Pasul 4: Pregătiți documentația. Expeditorul dumneavoastră de marfă pregătește documentul de transport ADR cu Numărul ONU corect, Denumirea Oficială de Expediere, clasa, cantitatea totală și numărul dumneavoastră de contact pentru urgențe.
Pasul 5: Etichetați ambalajele. Cutii exterioare trebuie să poarte eticheta de pericol Clasa 2 (o flacără pe fundal roșu) și Numărul ONU.
Transportul dumneavoastră este acum gata de plecare: legal, sigur și în deplină conformitate.
Care este diferența dintre „dangerous goods” și „hazardous materials”?
Nu există o diferență practică. „Dangerous goods” este termenul utilizat în reglementările internaționale de transport (IMDG, IATA DGR, ADR). „Hazardous materials” sau „hazmat” este termenul utilizat mai frecvent în Statele Unite. În Marea Britanie, veți vedea în principal „dangerous goods” în contexte de reglementare.
Trebuie să declar bateriile cu litiu din interiorul unui laptop pe care îl transport?
Da. Bateriile cu litiu conținute în echipamente (cum ar fi laptopurile) trebuie totuși declarate și transportate în conformitate cu reglementările relevante pentru modul de transport. Pentru transportul aerian, se aplică condiții specifice IATA.
Pot transporta mărfuri periculoase cu un curier obișnuit de colete?
Majoritatea curierilor obișnuiți de colete nu acceptă mărfuri periculoase sau acceptă numai anumite clase în cantități limitate. Verificați întotdeauna cu curierul înainte de a rezerva. Transportul de mărfuri periculoase printr-un curier care nu a fost de acord să le accepte este o infracțiune gravă.
Ce este un Consilier în Siguranța Mărfurilor Periculoase (DGSA)?
Un DGSA este un profesionist calificat, numit pentru a consilia afacerile care transportă mărfuri periculoase. În Marea Britanie, anumite tipuri de operațiuni cu mărfuri periculoase necesită legal un DGSA. Chiar și acolo unde nu este cerut legal, accesul la un DGSA este puternic recomandat.
Ce se întâmplă dacă transportul meu de mărfuri periculoase este respins?
Transportul va fi reținut în facilitățile curierului. Veți fi responsabil pentru costurile de depozitare și returnare. Curierul poate, de asemenea, să raporteze neconformitatea autorității relevante. În cazuri grave, puteți fi supus unor amenzi sau urmăririi penale.
Există mărfuri periculoase care nu pot fi transportate deloc?
Da. Anumite substanțe sunt interzise la transport în orice circumstanțe: de exemplu, anumite tipuri de explozibili care nu au o clasificare de transport aprobată. Altele sunt interzise în moduri specifice. Multe substanțe care pot călători pe mare sunt complet interzise pentru transportul aerian.
Cine este responsabil legal dacă greșesc clasificarea?
Dumneavoastră, în calitate de expeditor. Responsabilitatea pentru clasificarea, ambalarea, etichetarea și documentația corectă revine persoanei care prezintă bunurile spre transport. Expeditorul dumneavoastră de marfă vă poate ajuta, dar nu vă poate prelua răspunderea legală.
Contează cantitatea pe care o transport?
Da, în mod semnificativ. Multe reglementări includ praguri de cantitate sub care se aplică cerințe reduse, sau deloc. Aceasta este cunoscută sub denumirea de „cantități limitate” sau „cantități exceptate”. Dar regulile sunt specifice fiecărei clase și mod de transport, deci verificați întotdeauna înainte de a presupune că o cantitate mică este exceptată.
Acest articol este în scopuri educaționale. Reglementările se schimbă în mod regulat. Verificați întotdeauna ediția curentă a reglementărilor relevante (Codul IMDG, IATA DGR, ADR) sau consultați un consilier calificat înainte de a transporta mărfuri periculoase.
This article is part of a learning path — return to explore more topics.
Keep reading
Dacă importați bunuri în Marea Britanie din țări în curs de dezvoltare, este posibil să plătiți mai puțin, sau chiar deloc, taxe de import. Schema
Ce este un certificat EUR1? Un certificat de circulație EUR1 este un document oficial care dovedește că bunurile provin din Regatul Unit, pentru a beneficia
Ce este CIF? Cost, Asigurare și Transport (CIF) este un Incoterm în care vânzătorul plătește transportul maritim și asigurarea minimă a mărfii către un port
Ce este asigurarea de marfă maritimă? Asigurarea de marfă maritimă este o poliță care acoperă pierderea fizică sau deteriorarea bunurilor în timpul tranzitului, pe mare,
Ce este DAP? DAP, Delivered at Place (Livrat la Locul Indicat), este un Incoterm conform căruia vânzătorul livrează bunurile la un loc de destinație numit,
Comerțul internațional funcționează pe bază de limbaj. Facturile de transport, declarațiile vamale, instrucțiunile de expediere și contractele cu transportatorii sunt pline de abrevieri și termeni